2024 a fost un an electoral crucial atât în România, cât și în Republica Moldova. Atât Bucureștiul cât și Chișinăul au fost confruntate, așa cum reiese din declarațiile și dovezile publice, cu amenințări și atacuri masive asupra proceselor lor electorale, cu rezultate diferite. În România, primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie a fost atât de viciat, în opinia autorităților, încât s-a ajuns la hotărârea extraordinară a Curții Constituționale (CCR) de anulare a întregului proces electoral și de repetare a acestuia la o dată ulterioară, fiind prima anulare a întregului proces electoral de către o curte constituțională în Uniunea Europeană.
În Republica Moldova, referendumul de revizuire a Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană a trecut la o diferență minusculă, în ciuda sondajelor de opinie care prevesteau o majoritate largă în favoarea revizuirii. Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a publicat un raport detaliat în care se detalia campania rusească de influențare a rezultatului referendumului și a alegerilor prezidențiale concomitente.
Republica Moldova a devenit un model de bune practici inclusiv pentru România, când vine vorba de comunicarea autorităților publice și de combaterea dezinformărilor. Deși într-o poziție geopolitică precară și instabilă comparativ cu România, autoritățile de la Chișinău au dat dovadă de o comunicare publică bună referitoare la ingerințele străine, explicații prompte de la SIS privind natura acestora și și-au coordonat eforturile în vedere contracacării acestora.
