Alegerile prezidențiale din 2025 au reconfirmat un nou clivaj tripartit în politica românească, organizat în trei blocuri politice distincte: anti-sistem suveranist, sistem și anti-sistem liberal. Candidatului blocului anti-sistem suveranist, George Simion, a câștigat 3,862,761 voturi, cu 460,000 de voturi extra față de noiembrie. Creșteri semnificative de sprijin pentru George Simion s-au înregistrat în mediul rural, unde cetățenii se simt lăsați în urmă de dezvoltarea din urbanul mare și distribuirea inegală a resurselor post-aderare. Pentru a câștiga turul II, Nicușor Dan are nevoie de un surplus de 2,5-3 milioane de voturi, realizabilă doar prin: mobilizare record în urbanul mare, scor decent în urbanul mic și rural; mobilizare uniformă, performanță îmbunătățită în rural și diaspora. În ambele scenarii, Dan depinde de o prezență mare (minimum 10 milioane de votanți sau 55%).

Cum a reușit Republica Moldova, un stat situat în afara umbrelei de securitate și prosperitate oferite de NATO și UE, cu capacitate administrativă redusă și supus periodic atacurilor hibride din partea Federației Ruse (SIS 2023), să-și protejeze procesele electorale de ingerințele unor actori ostili străini, în timp ce România, nu?

Care este dimensiunea optimă a aparatului bugetar? După cum argumentăm în acest raport, răspunsul nu admite o soluție unică, pur tehnocratică. Deciziile cu privire la aparatul public sunt inerent politice și trebuie luate având în vedere cerințele votanților români. La baza acestei probleme se află o tensiune între dorința cetățenilor de a plăti cât mai puțin, dar și de a beneficia de servicii publice universale și de calitate în același timp.

Colapsul blocului PSD-PNL a avantajat în principal blocul anti-sistem suveranist și mai puțin pe cel liberal. O scădere de 1% a scorului PSD-PNL față de europarlamentare crește scorul lui Georgescu cu 0.58% și al lui Lasconi cu doar 0.15%. Credențialele anti-sistem ale Elenei Lasconi și USR sunt mai puțin credibile decât cele ale lui Călin Georgescu.

Discursurile din societate despre prezența tinerilor la alegeri plasează predominant responsabilitatea pe votantul tânăr de a se mobiliza și de a vota, indiferent de circumstanțe.