Banii Europei: clientelism sau dezvoltare? Dilema dezvoltării României și noua propunere de buget multianual al Uniunii Europene

• Noua propunere de buget multianual european (Cadrul Financiar Multianual - CFM) făcută de Comisia Europeană este mult mai puțin ambițioasă decât susține CE;

• Câteva elemente de noutate: simplificarea programelor europene, diminuarea fondurilor pentru agricultură și combinarea acestora cu fondurile de coeziune, introducerea unui nou Fond European pentru Competitivitate în valoare de 522 de miliarde de euro (29,2% din propunere), care reflectă noile priorități geopolitice ale Uniunii. Remarcăm și centralitatea resurselor proprii noi (own resources) în finanțarea noului CFM;

• România se află foarte aproape de media europeană când vine vorba de absorbția fondurilor europene din instrumentele bugetare obișnuite, în ciuda narațiunilor din spațiul public;

• România se confruntă cu vulnerabilități pe termen scurt (deficit, colectare slabă, dependența de fonduri europene), mediu (dezvoltare inegală și capcane de dezvoltare regionale) și lung (nevoia identificării unui nou model coerent de dezvoltare economică);

Recomandări:

• O mai bună coordonare și distribuție spațială a investițiilor pentru a reduce decalajele de dezvoltare și aglomerarea investițiilor în polii de dezvoltare și „orașe-magnet”;

• Dezvoltarea proceselor de evaluare a politicilor publice;

• Alegerea unui model de dezvoltare pentru România care să creeze o serie de avantaje competitive și utilizarea fondurilor din noul CFM pentru a dezvolta industrii cu valoare adăugată, investind în regiunile uitate;

• Menținerea investițiilor din politica de coeziune pentru a combate disparitățile regionale și creșterea euroscepticismului asociat cu inegalitățile de dezvoltare;

• Dezvoltarea industriilor competitive și capacități de producție internă cu valoare adăugată, în linie cu noile priorități UE;

• Susținerea noilor resurse proprii pentru Uniunea Europeană, pentru a asigura continuarea finanțărilor europene, inclusiv în România și a principiului „bani pentru reforme”;

• Creșterea capacității de negociere la nivel european prin reluarea ședințelor săptămânale de coordonare între ministere, capacitarea Institutului European din România ca think tank guvernamental pe probleme europene și mai multă coordonare între parlamentari europeni, Guvern și Președinție pe afaceri europene.

‍

‍