Dimensiunea și eficiența aparatului bugetar în România
Abstract
Care este dimensiunea optimă a aparatului bugetar? După cum argumentăm în acest raport, răspunsul nu admite o soluție unică, pur tehnocratică. Deciziile cu privire la aparatul public sunt inerent politice și trebuie luate având în vedere cerințele votanților români. La baza acestei probleme se află o tensiune între dorința cetățenilor de a plăti cât mai puțin, dar și de a beneficia de servicii publice universale și de calitate în același timp.
România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat (8,65% din PIB) și presiuni economice semnificative, ceea ce face ca reducerea cheltuielilor publice să fie o temă centrală în politicile guvernamentale.
Cheltuielile cu personalul bugetar reprezintă 9,3% din PIB, aliniindu-se la media europeană, însă raportate la bugetul de stat, ele sunt mai ridicate din cauza unei colectări fiscale reduse.
Dimensiunea aparatului bugetar nu este excesivă comparativ cu alte state UE, însă eficiența sa este scăzută. România trebuie să își îmbunătățească performanța administrației publice, nu neapărat să o reducă.
Modelele internaționale sugerează mai multe direcții posibile: un stat minimalist (SUA), unul moderat (Marea Britanie) sau unul extins și eficient (țările nordice).
Digitalizarea și automatizarea pot crește eficiența administrației, dar reformele actuale sunt limitate la stocarea și transmiterea documentelor, fără o reducere reală a timpului de procesare.
Evaluarea impactului politicilor publice este slab implementată, iar alocările de resurse sunt adesea discreționare, fără o analiză cost-beneficiu clară.
Setari cookies
Acest site folosește cookies pentru a vă oferi cea mai bună experiență și pentru a putea analiza comportamentul utilizatorilor site-ului.