Prezentul raport argumentează că extinderea Programul Național Masă Sănătoasă nu este doar o obligație legislativă restantă, ci și o oportunitate de egalizare a șanselor și o investiție în educație cu randament demonstrabil. Chiar și finanțat exclusiv din buget național, programul este eficient și sustenabil financiar,generând pe termen lung un randament social de 2,09-2,37 lei pentru fiecare leu investit.
Raportul prezintă contextul european și național, evaluările existente, scenariile de extindere cu beneficiile estimate și recomandări concrete pentru Guvern, autorități locale, școli și parteneri.
Recomandările principale: extindere imediată la 1 milion de beneficiari cu plan credibil de universalizare până în 2029-2030; îmbunătățirea monitorizării standardelor nutriționale naționale existente; transparentizarea procesului de selecție, cheltuieli și calitate; vouchere alimentare pentru copiii săraci din școlile neacoperite pe durata tranziției; recunoașterea PNMS ca infrastructură publică de îngrijire.
Ce aduce nou acest raport
Față de documentele de politică publică anterioare pe tema PNMS, această analiză aduce patru contribuții originale:
• Primul sondaj dedicat PNMS: 1.000 de respondenți, ponderat național și realizat în mai 2026, singura măsurătoare sistematică a opiniei publice față de program din România.
• Prima analiză cost-beneficiu dedicată PNMS: raport beneficiu/cost de 2,09-2,37, care combină date românești de context cu efecte cauzale calibrate din literatura internațională. Cea mai bună aproximare posibilă în absența unui studiu cauzal românesc dedicat.
• Prima estimare a efectelor PNMS asupra industriilor și locurilor de muncă:
Pornind de la o metodologie deja aplicată la tichete de masă, estimăm că extinderea universală ar susține peste 70 de mii de locuri de muncă în HORECA și sectoare adiacente, reducând decalaje de ocupare între regiunile României și bărbați și femei.
• Prima sinteză pe cele cinci canale de impact, calibrată la contextul românesc: dovezile privind efectele meselor școlare asupra insecurității alimentare, abandonului școlar, obezității, excluziunii sociale și participării femeilor pe piața muncii, evaluate sistematic în raport cu datele și contextul specific românesc.
